-fragment din capitolul 8 din cartea "Forta contra forta"-Cristian Ganescu
Scrierile sacre ale crestinismului sunt, inainte de toate, scrieri revelate prin intermediul Duhului Sfant, iar acest lucru nu trebuie interpretat numai ca o banala figura de stil. Daca scrierile sacre crestine sunt scrise sub inspiratia Duhului Sfant, este clar ca nu pot fi citite decat tot sub inspiratia Duhului Sfant.
Astfel, numai cei ce se pot afla, la un anumit moment al existentei lor, sub inspiratia Duhului Sfant, pot cunoaste sensul ascuns al vechilor carti sacre ale crestinismului. La inceput, un om inspirat poate avea norocul sa cunoasca semnificatia unui verset sau a unui pasaj, apoi a altui pasaj, iar daca persista in efortul sau, poate afla adanca semnificatie a unui capitol si poate intelege resorturile intime ale evenimentelor descrise in cartile sacre.
Istoria tainica a umanitatii, Intruparea Fiului lui Dumnezeu in lumea materiala si, mai ales, destinul Sau dupa evenimentele tulburatoare de pe Golgota - Crucificarea, Moartea, Invierea, Inaltarea la cer si deschiderea Imparatiei cerurilor sunt evenimente cruciale ale Terrei aurica, asupra carora nu te poti apleca fara deschiderea si respectul necesar. Orice analiza intelectualista, reductionista, scientista, paleoastronautica sau de orice alt fel este din start sortita esecului.
Cei ce incearca sa interpreteze pasaje ale cartilor sacre crestine - iar acest fapt poate fi extins si la celelalte scrieri sacre ale umanitatii, aparute din antichitate pana in ziua de astazi - fara o pregatire prealabila, care presupune inainte de toate acordarea rezonantica si vibratorie cu energiile inalte ale Duhului Sfant, comit o imprudenta. Lucrul acesta se poate observa trecand chiar si superficial in revista elucubratiile cu tema de interpretare scientista "serioasa" aparute in ultima perioada de timp, care nu fac altceva decat sa silueasca vechile texte ale cartilor sacre pentru a le forta sa intre in tipare care nu li se potrivesc.
A devenit, se pare, un obicei, ca un autor sa-si "probeze" sau sa-si argumenteze propriile sale idei si teorii prin versete, pasaje, evenimente din cartile sacre ale crestinismului. Astfel, descoperi in literatura aparuta in ultimul timp, pasaje preluate din Noul sau Vechiul Testament, la fel ca si din celelalte scrieri sacre ale umanitatii, plusate acolo unde nu le este locul, pentru a argumenta ideile sau teoriile sfertosavante ale autorilor.
Continuand in acest fel, ideile crestine sau ale altor religii nu vor mai avea nici un fel de temei sacru, iar oamenii vor capata tendinta de a le considera drept telenovele. De fapt, moda telenovelelor a proliferat nu numai in cazul subiectelor considerate usoare, ci si in cazul subiectelor mai serioase. Astfel, cartile de popularizare stiintifica, religioasa sau culturala sunt prezentate tot ca un fel de telenovele.
In aceasta carte, evitam sa facem raportari la orice text sacru crestin, marginindu-ne numai la redarea, cat mai coerent posibil si, desigur, in limitele capacitatii noastre de intelegere, a ceea ce se poate observa prin intermediul celei de-a doua vederi, in lumea eterica, a lui Eugen.
Repetarea mecanica, fara a fi urmata de o intelegere profunda, a unor idei sau teorii dogmatice din cartile sacre, a creat in epoca moderna respingerea sacrului si uitarea adevaratei esente a sufletului omenesc, cat si a lumii in ansamblul ei.
Faptul ca cele afirmate de Biserica crestina coincid cu ceea ce se vede prin clarvedere poate risipi neincrederea, existenta in ziua de astazi, in preoti si in Biserica in general. Dar, se mai poate constata si faptul ca, din pacate, nevazand ceea ce se petrece in planul eteric, preotii au tendinta de a repeta mecanic actele sacramentale si rituale, fara implicarea necesara. Cu toate acestea, toate actele savarsita in lacasurile de cult au corespondent in planul eteric si, mai ales, au efect. Cercetand prin clarvedere ceea ce se petrece in bisericile crestine la marile sarbatori religioase, Eugen a fost uimit sa constate ca adevarurile religiei crestine nu sunt simple vorbe in vant, ci adevaruri esentiale. Dar, de departe, cel mat tulburator aspect este faptul ca, in lumea eterica, poate fi observat insusi Iisus Hristos, numit SHONA in limba akataka.
Scrierile sacre ale crestinismului sunt, inainte de toate, scrieri revelate prin intermediul Duhului Sfant, iar acest lucru nu trebuie interpretat numai ca o banala figura de stil. Daca scrierile sacre crestine sunt scrise sub inspiratia Duhului Sfant, este clar ca nu pot fi citite decat tot sub inspiratia Duhului Sfant.
Astfel, numai cei ce se pot afla, la un anumit moment al existentei lor, sub inspiratia Duhului Sfant, pot cunoaste sensul ascuns al vechilor carti sacre ale crestinismului. La inceput, un om inspirat poate avea norocul sa cunoasca semnificatia unui verset sau a unui pasaj, apoi a altui pasaj, iar daca persista in efortul sau, poate afla adanca semnificatie a unui capitol si poate intelege resorturile intime ale evenimentelor descrise in cartile sacre.
Istoria tainica a umanitatii, Intruparea Fiului lui Dumnezeu in lumea materiala si, mai ales, destinul Sau dupa evenimentele tulburatoare de pe Golgota - Crucificarea, Moartea, Invierea, Inaltarea la cer si deschiderea Imparatiei cerurilor sunt evenimente cruciale ale Terrei aurica, asupra carora nu te poti apleca fara deschiderea si respectul necesar. Orice analiza intelectualista, reductionista, scientista, paleoastronautica sau de orice alt fel este din start sortita esecului.
Cei ce incearca sa interpreteze pasaje ale cartilor sacre crestine - iar acest fapt poate fi extins si la celelalte scrieri sacre ale umanitatii, aparute din antichitate pana in ziua de astazi - fara o pregatire prealabila, care presupune inainte de toate acordarea rezonantica si vibratorie cu energiile inalte ale Duhului Sfant, comit o imprudenta. Lucrul acesta se poate observa trecand chiar si superficial in revista elucubratiile cu tema de interpretare scientista "serioasa" aparute in ultima perioada de timp, care nu fac altceva decat sa silueasca vechile texte ale cartilor sacre pentru a le forta sa intre in tipare care nu li se potrivesc.
A devenit, se pare, un obicei, ca un autor sa-si "probeze" sau sa-si argumenteze propriile sale idei si teorii prin versete, pasaje, evenimente din cartile sacre ale crestinismului. Astfel, descoperi in literatura aparuta in ultimul timp, pasaje preluate din Noul sau Vechiul Testament, la fel ca si din celelalte scrieri sacre ale umanitatii, plusate acolo unde nu le este locul, pentru a argumenta ideile sau teoriile sfertosavante ale autorilor.
Continuand in acest fel, ideile crestine sau ale altor religii nu vor mai avea nici un fel de temei sacru, iar oamenii vor capata tendinta de a le considera drept telenovele. De fapt, moda telenovelelor a proliferat nu numai in cazul subiectelor considerate usoare, ci si in cazul subiectelor mai serioase. Astfel, cartile de popularizare stiintifica, religioasa sau culturala sunt prezentate tot ca un fel de telenovele.
In aceasta carte, evitam sa facem raportari la orice text sacru crestin, marginindu-ne numai la redarea, cat mai coerent posibil si, desigur, in limitele capacitatii noastre de intelegere, a ceea ce se poate observa prin intermediul celei de-a doua vederi, in lumea eterica, a lui Eugen.
Repetarea mecanica, fara a fi urmata de o intelegere profunda, a unor idei sau teorii dogmatice din cartile sacre, a creat in epoca moderna respingerea sacrului si uitarea adevaratei esente a sufletului omenesc, cat si a lumii in ansamblul ei.
Faptul ca cele afirmate de Biserica crestina coincid cu ceea ce se vede prin clarvedere poate risipi neincrederea, existenta in ziua de astazi, in preoti si in Biserica in general. Dar, se mai poate constata si faptul ca, din pacate, nevazand ceea ce se petrece in planul eteric, preotii au tendinta de a repeta mecanic actele sacramentale si rituale, fara implicarea necesara. Cu toate acestea, toate actele savarsita in lacasurile de cult au corespondent in planul eteric si, mai ales, au efect. Cercetand prin clarvedere ceea ce se petrece in bisericile crestine la marile sarbatori religioase, Eugen a fost uimit sa constate ca adevarurile religiei crestine nu sunt simple vorbe in vant, ci adevaruri esentiale. Dar, de departe, cel mat tulburator aspect este faptul ca, in lumea eterica, poate fi observat insusi Iisus Hristos, numit SHONA in limba akataka.
sursa Forta contra forta-Cristian Ganescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu