sau OCTOGONUL IN JURUL LUMII
de Cristina Nicoleta Sprinceana
Aflat intr-o vizita in India, in 1868, colonelului englez James
Churchward i s-a permis accesul la anumite documente antice
religioase secrete, o "biblioteca" de tablite de piatra scrise in limba
Naacal, care dezvaluiau existenta a unui vast continent in mijlocul
Oceanului Pacific. Documentele atestau ca numele respectivului
continet era Mu (ceea ce in traducere inseamna "Pamintul-mama"),
acesta gazduind o civilizatie infloritoare si incredibil de avansata
pentru o epoca istorica aflata cu zeci si sute de mii de ani in urma.
Stiinta locuitorilor continentului Mu era cu mullt mai avansata decit
ceea ce cunoastem noi astazi, printre altele acestia avind abilitatea de
a manipula gravitatia.
In concordanta cu tablitele Naacal, omul a aparut pentru prima
oara pe Pamint in continetul Mu, acum 200 de milioane de ani. In cele
din urma continentul Mu (rebotezat ulterior Lemuria de catre
naturalistul englez Philip Sclater deoarece acesta a considerat ca
speciile de lemurieni au evoluat initial acolo), s-a scufundat in urma
unui cataclism provocat de emisii de gaze inmagazinate in caverne
uriase aflate sub fundul oceanului. Din fostul continent Mu, au ramas
pina in ziua de astazi numai Australia si citeva insule, printre care
Hawaii, Tonga si Insula Pastelui. Este interesant de notat faptul ca in
limba nativa a locuitorilor din Hawaii se regaseste si astazi numele de
"Mu" atribuit legendarului continent din care insulele lor au facut
odata parte.
In concordanta cu cercetarile colonelului Churchward, locuitorii
continentului erau monoteisti, practicind cultul Soarelui, acesta fiind
considerat ca o expresie fizica a Divinitatii (Divinitatea fiind Soarele
spiritual care nu se poate vedea).
Soarele era reprezentat printr-o stea cu opt colturi (care se poate
inscrie deci, intr-un octogon), cu un cerc in mijloc. Tot dupa marturia
colonelului Churchward, insusi blazonul regal al tarii Mu, avea drept
simbol steaua cu opt colturi si o cruce in interiorul acesteia. Se pare
ca steaua cu opt colturi, precursoarea octogonului, descoperita de
colonelul James Churchward in arhivele religioase din India, este unul
dintre cele mai vechi simboluri Solare din lume, vechimea acestui
simbol atestata in documente, fiind de 35.000 de ani B.C.
Este de necontestat faptul ca cea mai grandioasa civilizatie care
s-a dezvoltat in emisfera Vestica si una dintre cele mai marete care au
evoluat vreodata pe Pamint, a fost cea mayana. Dovezile arheologice
si sursele istorice atesta ca asa-numitii indieni Maya sint o populatie
mongoloida care a parasit Asia in doua valuri, cu 28.000 si 12.000 de
ani in urma, a traversat strimtoarea Bering si continentul Nord
American, stabilindu-se in final in America Centrala, pe teritoriul care
astazi este impartit intre Mexic, Honduras, Belize si El Salvador. In
parte aceleasi surse si in plus cele oculte, acrediteaza ideea ca
acestia ar fi fost initial o populatie refugiata din Atlantida, continentul
scufundat cu 12.000 de ani in urma in apele oceanului Atlantic. Cert
este ca mayanii au dezvoltat un sistem de scriere hieroglifica care nici
macar astazi nu a putut fi descifrat in totalitate, sisteme matematice,
astronomice si astrologice complexe, precum si un calendar atit de
exact, incit acesta poate indica cu precizie orice zi dintr-o perioada de
370.000 de ani.
De fapt, mayanii (ca si urmasii acestora, aztecii, ca de altfel
intreaga populatie de amer-indieni a Americii Centrale) foloseau doua
calendare diferite. Un calendar solar dupa care se orientau cei care se
ocupau cu agricultura, legile si finantele. Acesta era alcatuit din 18
luni de cite 20 de zile fiecare (insumind asadar 360 de zile), plus 5 zile
la sfirsitul anului, considerate de altfel nenorocoase. Anii bisecti erau
ignorati pentru un interval de 52 de ani, la sfirsitul caruia se adaugau
13 zile (recuperindu-se astfel zilele ignorate), si intregul ciclu se relua
de la inceput. Cel de-al doilea calendar, numit "calendarul sacru", era
cel dupa care se desfasurau evenimentele religioase, festivalele si
prezicerile, fiind alcatuit din 13 saptamini a cite 20 de zile fiecare, cu
un total deci, de 260 de zile. Atit calendarul civil, cit si cel religios erau
urmate in paralel, ajungindu-se ca acestea sa aiba aceeasi pozitie
unul fata de altul la sfirsitul unui interval de 52 de ani.
In 1952 a fost descoperit la Palenque in Mexic, un mormint (de
fapt singurul de acest fel din intreaga America Centrala) a carui
constructie este foarte asemanatoare cu cea a asa-zisului mormint al
lui Cheops aflat in Marea Piramida de la Giza din Egipt. Se presupune
ca mormintul este al lui Pacal Votan, despre care legendele mayane
povestesc ca ar fi fost un initiat care a descins in peninsula Yucatan,
aducind cu el fantastice cunostinte universale. Pe piatra care acopera
sarcofagul se afla sculptata o scena care il infatiseaza pe eroul mayan
in ceea ce pare a fi un vehicol spatial, asemanator unei cabine de
avion sau navete spatiale din zilele noastre.
Intre nenumaratele vestigii mayane s-a mai descoperit un
basorelief format din trei cercuri concentrice. Cercul exterior este
alcatuit din 20 de hieroglife mayane, iar urmatorul din 13, cele doua
reprezentind asadar calendarul sacru mayan. In sfirsit, cel de-al treilea
cerc este alcatuit din opt grupuri de cite trei linii, unele continue,
altele discontinue, aranjate sub forma unui octogon. In mijlocul
octogonului se gaseste un insemn (asemanator simbolului Yin - Yang
chinezesc), simbol numit Hunab Ku si care tradus inseamna "Cel care
confera miscare si masura". Hunab Ku este, in simbolistica mayana,
centrul galactic, centrul Caii Lactee, de unde este emisa energia care
parvine atit Soarelui (steaua centrala a sistemului nostru solar), cit si
Pamintului. Termenul de "miscare" (incorporat in numele simbolului)
se refera la propagare, iar cel de "masura", la ritm si periodicitate –
stiut fiind faptul ca diversele forme de energie se propaga in ritmuri
diferite, fenomen care da nastere la configuratii energetice variate.
In Muzeul National de Antropologie din Mexico City se afla expus
un calendar solar aztec, un basorelief sculptat pe o piatra
circulara cu un diametru de 3,7 metri si cu greutatea de 25 tone, care
a fost descoperit in zona orasului respectiv in anul 1790. In partea
centrala a calendarului se afla fata zeului solar Tonatiuh, aceasta fiind
inconjurata de 4 dreptunghiuri. In dreptunghiurile respective sint
reprezentate incarnarile anterioare ale zeului Soare.
In sistemul cosmogonic mayan era acrediata ideea ca 4 lumi
diferite ar fi existat inaintea celei prezente. Lumile anterioare,
impreuna cu incarnarile zeului Soare, ar fi fost distruse de catastrofe
in urma carora specia umana aproape ca a disparut de pe fata
planetei.
In primul dreptunghi (asociat cu punctul cardinal Vestic) este
sculptat capul unui jaguar, deoarece prima lume a fost distrusa de 4
jaguari, jaguarul fiind o reprezentare - in conceptia mayana - a Zeului
Creator Tezcatlipoca. Cel de-al doilea dreptunghi (asociat cu Nordul) il
infatiseaza pe Sarpele cu pene, "Zeul celor 4 Vinturi", deoarece a
doua civilizatie a planetei a fost distrusa de uragane cataclismice. Cel
de-al treilea dreptunghi (asociat cu Estul) infatiseaza un dragon, "Zeul
celor 4 fulgere si trasnete" care a distrus a treia civilizatie umana. Si
in sfirsit, al patrulea dreptunghi (asociat cu Sudul) infatiseaza o
sopirla, "Zeul celor 4 ape", deoarece ultima civilizatie a fost distrusa
de un potop cataclismic care a durat 52 de ani si din care au scapat
doar un barbat si o femeie, desigur cu scopul de a continua evolutia
speciei umane. Este interesanta aceasta alegorie a carei ultima parte
aminteste de legendarul potop al lui Noe descris in Vechiul Testament
si de tragedia locuitorilor continentului Atlantida scufundati in apele
oceanului acum 12.000 de ani, ai caror urmasi directi, mayanii se pare
ca au fost.
Cel de-al cincilea Soare, reprezentat in mijlocul calendarului,
este "Soarele celor 4 cutremure" si prevesteste sfirsitul civilizatiei
actuale in urma unor curemure cataclismice, atit de puternice cum nu
au mai fost vreodata pe aceasta planeta, si care vor veni de undeva
din partea de Vest. Este foarte straniu si un semn de rau augur, faptul
ca extrem de precisul calendar mayan care incepe numaratoarea
anilor prezentului ciclu cu data de 12 August 3113 B.C., se opreste la
data de 21 Decembrie 2012 A.D. Aceasta perioada insumeaza 5125 de
ani, durata a 13 baktuni sau a unei asa numite epoci creatoare.
Probabil ca exista pe undeva o similitudine intre mitul celui de-al
cincilea Soare mayan si Apocalipsa lui Ioan din Noul Testament care
prevesteste aparitia, la sfirsitul mileniului al doilea, a "unui cer nou si
unui pamint nou, pentru ca cerul dintii si pamintul dintii pierisera si
marea nu mai era". Calendarul mayan prezinta 21 Decembrie 2012 ca
data la care va avea loc colapsul tehnologic total si sfirsitul actualei
civilizatii.
Mai sigur este insa faptul ca exista o similitudine intre miturile
cosmogonice si antropologice mayane si cele Tibetane. Astfel, in
Doctrina Secreta Tibetana (pastrata cu mare grija si transmisa de mii
si mii de ani din generatie in generatie), se atesta existenta, pina la
ora actuala, a 5 rase si civilizatii umane - primele 4 disparute, fiecare
la rindul ei, in urma unui cataclism devastator. Doctrina Tibetana se
afla in contradictie totala cu teoria Darwinista, conform careia omul a
evoluat din maimutele antropoide.
Ceea ce sustine aceasta este ca omul a aparut pe Pamint in
forma lui fizica, materiala, cu mult mai multe milioane de ani in urma
decit sustin teoriile stiintifice contemporane. Primele doua rase
umane au fost imateriale si asexuale. Doar a treia rasa a capatat corp
material si sex diferentiat, aceasta rasa fiind cea a lemurienilor
(locuitorii continentului Mu din Pacific), ai caror urmasi sint in ziua de
astazi indigenii arborigeni ai Australiei si rasele de culoare raspindite
pe intreaga suprafata a globului.
Cea de-a patra rasa a fost cea a atlantizilor, urmasii directi ai
acestora fiind astazi toate rasele mongoloide (respectiv asa-zisele
"piei rosii", ameri-indienii din cele doua continente americane,
eschimosii, precum si intreaga populatie de culoare galbena din Asia),
de asemeni rasele semitice si cele albe. Datorita eruptiilor vulcanice si
jocului placilor tectonice (cauzate de schimbari ale cimpului electromagnetic
al Pamintului), continetul Atlantid a suferit de doua ori, in
ultimii 800.000 de ani, modificari ale formei si reducerea
dimensiunilor, devenind dintr-un continent de marimea aproximativa a
celor doua Americi de astazi, practic o insula izolata in Oceanul
Atlantic. Pentru ca in final, respectiv in anul 9564 B.C., sa aiba loc
ultimul cataclism in urma caruia acesta s-a scufundat, ducind
cu el in adincuri o populatie numeroasa, invataturi esoterice si
realizari tehnologice inimaginabile. Atlantizii au posedat aparate de
zbor cu care au calatorit pe uscat, in apa, in aer si in Cosmos, de
asemenea au intrebunitat sisteme de comunicatii si forme de energie
care pentru civilizatia noastra sint (cel putin aparent), inca
necunoscute, cum ar fi neutralizarea gravitatiei. Cu ajutorul acestei
metode, a fost construita Marea Piramida de la Giza din Egipt, de
exemplu, samd.
Piscurile muntoase ale fostului continent Atlantid au devenit
ceea ce cunoastem astazi sub numele de insulele Azore din dreptul
Portugaliei, iar insulele Bimini din apropierea Floridei sint fostele
piscuri muntoase ale insulei Poseidia care a apartinut cindva
continentului Atlantid.
In sfirsit, a cincea rasa umana este cea a aryenilor sau
caucazienilor, care a aparut tot in Atlatida, acum citeva sute de mii de
ani si s-a rapindit ulterior pe celelalte continente, dind nastere la ceea
ce cunoastem astazi sub numele de popoarele Indo-Europene si
descendentii acestora.
Aceasta este pe scurt, foarte pe scurt, povestea zbuciumatei
istorii si a evolutiei omului pe Pamint - cel putin in conformitate cu
Doctrina Secreta Tibetana. O mare parte a invataturilor esoterice
Tibetane multi-milenare au fost confirmate - cu o limita oarecare de
plus si minus - de catre cercetari stiintifice (care atesta, spre exemplu,
cel putin trei schimbari ale polilor magnetici ai Pamintului in ultimii
900.000 de ani, cu repercursiuni dramatice asupra scortei terestre,
climei si biosferei), descoperiri arheologice si subacvatice, distributia
florei si faunei, marturii istorice, scrieri ale anticilor (cum ar fi cele ale
lui Plato), sute si mii de legende si mituri ale popoarelor din jurul
lumii, memoria colectiva a oamenilor, invataturile esoterice ale
Teosofistilor, ocultistilor, marturiile clairvoyantilor - printre care si
Edgar Cayce (numit si "profetul care doarme"), cel mai mare
clarvazator al secolului XX, samd.
Luind in consideratie ordinea cronologica in care octagonul
apare in cultura diferitelor popoare din jurul lumii, urmatoarea mare
civilizatie care l-a incorporat, a fost si este cea chinezeasca.
Daca este sa dam crezare diferitelor surse care sustin ca
poporul chinez este, asa cum a fost si cel mayan, urmasul direct al
celui atlantid, apare pe undeva ca o concluzie de bun simt ca
octagonul, impreuna cu paternul energetic, cu sistemele astronomice,
astrologice si filozofice adiacente, nu reprezinta vreo "inventie"
recenta, ci este o mostenire preluata direct de la civilizatia atlantida.
O veche legenda chinezeasca povesteste ca in urma cu aproape
5000 de ani, la inceputurile civilizatiei chineze, Fu Hsi, primul dintre
cei cinci imparati mitici ai Chinei, a vazut iesind din apele Riului
Galben o broasca testoasa pe carapacea careia se aflau semne
ciudate, o colectie de opt hieroglife dispuse intr-un cerc in mijlocul
careia se afla o a noua hieroglifa.
Fiecare hieroglifa era alcatuita din trei linii, unele continue, altele
discontinue. Cum in acele zile broasca testoasa era considerata un
simbol sacru, imparatul Fu Hsi a luat in seama mesajul, l-a descifrat si
astfel octagonul a aparut in cultura chineza. Cele noua hieroglife au
fost asociate, fiecare cu cite un numar, iar octagonul a fost numit "Ba
Gua" sau "patratul magic". Denumirea de "magic" i-a fost atribuita
deoarece in orice directie se adunau cele noua numere dispuse
octagonal, suma finala era intotdeauna 15.
Intre toate sistemele religioase majore ale Chinei antice
(Confucianismul preocupat cu societatea umana si responsabilitatile
membrilor ei, Buddhismul - religia salvarii si Taoismul preocupat cu
armonia dintre om si natura) filozofia octagonului si-a gasit cel mai
apropiat corespondent in filozofia Taoista. Astfel, la sfirsitul dinastiei
Chou, in secolul 3 B.C. a fost fondata scoala Yin - Yang sau "scoala
principiilor opuse", care sustinea ca armonia interioara poate fi
obtinuta numai dupa ce umanitatea a ajuns la un echilibru intre ea
insasi si fortele naturale, legile Universale. Un alt important set de
notiuni asociate cu scoala Yin - Yang, a fost cel al celor "5 faze de
evolutie", respectiv apa, focul, metalul, lemnul si pamintul. Rind pe
rind, alte corespondente au fost gasite si atribuite macro-Cosmosului
si micro-Cosmosului, respectiv puncte cardinale, directii spatiale,
anotimpurile anului, culori, animale, sisteme si organe din corpul
uman, cele cinci simturi, samd.
Simbolul Yin - Yang care a fost incorporat in centrul octagonului,
arata ca o alta varianta a simbolului Hunab Ku, cel care reprezenta
centrul galactic in sistemul astronomic mayan. De-a dreptul ciudata
aceasta coincidenta intre doua simboluri apartinind unor culturi aflate
la mari distante in timp si spatiu, nu-i asa?...
Cele 8 grupuri a cite 3 linii descoperite de Fu Hsi pe carapacea
broastei testoase au devenit ulterior baza uneia dintre cele mai vechi
si grandioase carti clasice de intelepciune Orientala, I Ching sau
"Cartea schimbarilor". Conceputa acum 5000 de ani de acelasi
imparat legendar, I Ching a fost si este considerata de catre filozofi,
politicieni, yogini, ocultisti, matematicieni si oameni de stiinta, o
inmanunchiere a principiilor Universale fundamentale. Ceea ce Fu Hsi
a facut, este practic un set de permutatii matematice binare din care
au rezultat 64 de combinatii, la care ulterior alti invatati - printre care
unul dintre fondatorii dinastiei Chou si Confucius - au adaugat
versuri, comentarii si interpretari. I Ching este folosit si ca oracol,
pentru previziunea viitorului si aflarea raspunsurilor la diferite
intrebari.
In anul 1953 a fost descoperit codul genetic, secventa bazelor de
nitrogen din acidul dezoxiribonucleic (DNA). Secventa respectiva
confera instructiunile pentru sinteza proteinelor prin determinarea
secventei amino-acizilor care compun proteinele. In DNA sint 4 feluri
de baze de nitrogen: adenina, guanina, citozina si timina. Fiecare
amino-acid este reprezentat de o serie de trei baze care constituie un
codon si exista nici mai mult, nici mai putin decit 64 de combinatii
posibile de codoni. Codul genetic este universal. In toate formele de
viata care au fost studiate pina acum, de la bacterii pina la om, aceiasi
codoni determina aceiasi amino-acizi.
Ceea ce constituie, insa, surpriza surprizelor este corelatia care
exista intre codul genetic si I Ching. Cele 64 de combinatii elaborate
de legendarul imparat chinez acum 5000 de ani sint identice cu cele
64 de combinatii de codoni care dicteaza toate formele de viata pe
Pamint!
In mod similar, in calendarul sacru mayan (care reprezinta si
acesta o permutare a celor 13 numere cu cele 20 de simboluri sacre,
din care rezulta 260 de combinatii), matrixul, unitatea centrala este
constituita din 64 de combinatii si identica atit cu I Ching-ul, cit si cu
codul genetic.
Luind in consideratie atit calendarul mayan, cit si octagonul
chinezesc cu simbolul Yin - Yang (care ambele incorporeaza simbolul
centrului galactic si codul genetic planetar), nu putem decit sa
ajungem la concluzia ca atit mayanii, cit si vechii chinezi cunosteau
faptul ca adevarata sursa a vietii este centrul Caii Lactee aflat la
25.000 de ani lumina de Pamint. Din centrul Caii Lactee sint transmise
prin intermediul Soarelui care actioneaza ca punct focal, toate
informatiile care dicteaza unda vietii pe Pamint.
Octogonul, I Ching-ul si filozofia Taoista au generat un sistem de
Astrologie - Numerologie, numit Feng Shui (termen care in traducere
inseamna "vint" si "apa"). Astfel, pe baza octagonului, a "patratului
magic" s-a dezvoltat un sistem astrologic - numerologic pe care
personal, il gasesc de o mare finete si o acuratete incredibila, calitati
pe care sistemele Vestic si Hindus nu le au. Diferenta de acuratete se
explica prin faptul ca Astrologia Vestica de exemplu, masoara numai
influenta corpurilor celeste asupra vietii pe Pamint, pe cind sistemul
Feng Shui ia in consideratie si energiile globului terestru.
Pe scurt, acesta este principiul sistemului Feng Shui: energia
chi generata in centrul galactic (reprezentata prin simbolul Yin - Yang
aflat in mijlocul octagonului) ajunge la Soare si Pamint dupa ce este
"filtrata" de 9 stele: cele 7 stele care alcatuiesc constelatia Carul
Mare, steaua Polaris si steaua Vega. Cele 9 stele sint reprezentate, 8
din ele de cite un grup de trei linii dispuse pe laturile octagonului si
una in mijloc.
Va veti intreba desigur, de ce tocmai aceste stele din puzderia
milioanelor care alcatuiesc Calea Lactee. Raspunsul este destul de
simplu si are la baza o explicatie Astronomica - Astrologica.
Respectiv in fiecare an, in momentul equinoxului de primavara
Pamintul nu se regaseste niciodata in aceeasi pozitie in care a fost in
anul precedent deoarece exista o "intirziere" de 50 de secunde pe an.
Aceste 50 de secunde fac in 72 de ani un grad, iar in 2160 de ani 30 de
grade, ceea ce reprezinta un semn zodiacal. Rezulta astfel ca
Pamintul parcurge cele 12 semne zodiacale in 25.920 de ani (2160 x
12), interval cunoscut sub numele de Marele An, Anul Sideral sau Anul
Cosmic. Cele 12 semne zodiacale sau 12 luni (a cite 2160 de ani
fiecare) sint cunoscute sub numele de Marile Luni, intervalele de 72
de ani sint cunoscute sub numele de Marile Zile, iar fenomenul in sine
este cunoscut sub numele de procesiunea echinoxurilor.
In ultimii 2000 de ani Pamintul a parcurs semnul zodiacal al
Pestilor, iar acum ne apropiem de intrarea in semnul Varsatorului. De
fiecare data cind Pamintul traverseaza un nou semn zodiacal, axa sa
se indreapta spre o alta stea polara sau constealtie care indeplineste
rolul stelei polare. Astfel, in ultimii 2000 de ani, steaua polara a fost
Polaris din constelatia Carul Mic (sau Ursa Minor), iar cind vom
parcurge epoca Varsatorului axa Pamintului se va indrepta spre
constela-tiile Andromeda si Perseus. Cu 4000 de ani in urma, pe cind
Pamintul se afla in Berbec, axa sa se indrepta spre constelatia Carul
Mare, iar in urma cu 12.000 de ani, tocmai in timpul scufundarii
continentului Atlantida sau al Biblicului potop al lui Noe, axa
Pamintului se indrepta spre steaua Vega din constelatia Lyra.
Se spune ca Astrologia Feng Shui a inceput sa se dezvolte cu nu
mai mult de 5000 de ani in urma, lucru numai pe jumatate adevarat.
Da, a fost "relauta" acum 5000 de ani, fapt dovedit de prezenta intre
cele 9 stele, a constelatiei Carul Mare care servea drept stea polara la
acea vreme. Pe de alta parte insa, prezenta stelei Vega care fost
steaua polara acum 12.000 de ani, tradeaza originea si vechimea
acestui sistem astrologic. Astrologia Feng Shui, ca si octagonul de
altfel, sint mult mai vechi de citeva mii de ani, sint o minunata zestre
lasata civilizatiei actuale de catre grandioasa civilizatie atlantida care
a disparut aproape fara urme si odihneste acum pe fundul oceanului
Atlantic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu