marți, 13 noiembrie 2012

Înlantuirea Diavolului




Placerea este un dusman care în mod fatal devine sclavul sau
stapânul nostru. Pentru a-ti înfrâna placerea trebuie sa lupti împotriva
ei si, pentru a te bucura de ea, trebuie mai întâ i s-o învingi.
Placerea este o sclava plina de farmec, dar o stapâna cruda,
nemiloasa si ucigasa. Pe cei stapâniti îi oboseste, îi uzeaza, îi ucide dupa
ce le-a înselat toate dorintele si le-a tradat toate sperantele. Servitutea
unei placeri se numeste patima. Dominarea unei placeri se poate numi
putere.
Natura a asezat placerea lânga datorie; daca o despartim de datorie,
placerea se altereaza si ne otraveste. Daca o legam de datorie, placerea
nu se va îndeparta, ne va urma si va fi recompensa noastra. Placerea nu
poate fi despartita de bine. Omul bun poate suferi, este adevarat, dar
pentru el o placere imensa se degaja din durere. Iov, pe maldarul lui de
balegar, primeste vizita lui Dumnezeu care-l consoleaza si-l ridica, în
timp ce Nabucodonosor, pe tronul lui, se pleaca sub mâna fatala care-i ia
mintile, transformându-l într-un animal. Iisus, dându-si sufletul pe
cruce, scoate un strigat de triumf, pentru ca-si simte viitoarea reînviere,
în timp ce Tiberiu la Capri, înconjurat de criminalele lui delicii, îsi
tradeaza nelinistea, marturisind într-o scrisoare adresata senatului ca se
simte murind în fiecare zi!
Raul nu are putere asupra noastra decât prin viciile noastre si prin
frica pe care ne-o inspira. Diavolul îi urmareste pe cei carora le e frica de
el si fuge din fata celor care-l dispretuiesc. Sa faci bine si sa nu-ti fie frica
de nimic, aceasta este arta de a-l înlantui pe diavol.

Dar nu vrem sa alcatuim aici un tratat de morala. Vrem doar sa
revelam secretele stiintei magice aplicate medicinii spiritelor. Trebuie
deci sa vorbim despre posesiune si exorcism.
Fiecare dintre noi are sentimentul unei duble vieti. Lupta mintii
împotriva constiintei, a lasei pofte împotriva sentimentului generos; a
animalului, într-un cuvânt, împotriva creaturii inteligente; slabiciunile
vointei nasc adesea patima; reprosurile pe care ni le adresam, visele pe
care le avem în stare de veghe; toate acestea par sa ne dezvaluie prezenta
în noi în sine a doua persoane cu caracter diferit, una ne îndeamna la
bine, a doua ar vrea sa ne traga spre rau.
Din aceste nelinisti ale dublei noastre naturi, s-a conchis existenta a
doi îngeri repartizati pentru fiecare dintre noi, unul bun, unul rau,
mereu prezenti, unul la dreapta, celalalt la stânga. Nu este vorba aici
decât de un simbolism, dar am mai spus, si aceasta este un arcan al
stiintei, pentru ca imaginatia omului este destul de puternica pentru a
da forme pasagere reale fiintelor pe care le afirma verbul sau. Multe
calugarite si-au vazut si si-au atins îngerul lor bun, multi asceti s-au
luptat corp la corp cu proprii lor demoni.
În viziunile pe care le provocam sau care preced anumite dispozitii
maladive, aparem în propriii nostri ochi sub forme care dau imaginatiei
noastre exaltate o proiectie magnetica . Uneori, anumiti bolnavi pot
proiecta forte care magnetizeaza obiectele supuse influent ei lor, în asa fel
încât aceste obiecte par sa se deplaseze si sa se miste de la sine.
Aceste proiectii de imagini si forte, nefiind în ordinea obisnuita a
naturii, se nasc întotdeauna dintr-o dispozitie maladiva care poate
deveni contagioasa prin efectul surprizei, al spaimei sau al unei proaste
dispozitii.
Minunile se înmultesc si totul pare antrenat într-un vârtej al
dementei. Asemenea fenomene sunt, evident, dezordini. Ele sunt produse
de magnetismul raului si omul comun are dreptate, daca admite definitia
pe care am dat-o, sa le atribuie demonilor.
Asa s-au manifestat miracolele zvârcolitorilor sfântului Ménard, ale
tremuratorilor din Cevènnes si ale atâtor altora. Asa se produc
ciudateniile spiritismului; în centrul tuturor acestor cercuri, în fruntea
acestor curenti se afla bolnavii si exaltatii. Datorita actiunii curentului si
presiunii cercurilor, bolnavii pot deveni incurabili, iar exaltatii nebuni.
Când exaltarea vizionara si dereglarea magnetica se produc în starea
cronica a unui bolnav, acesta este obsedat sau posedat dupa gravitatea
raului.
Subiectul în aceasta stare este atins de un fel de somnambulism
contagios; viseaza treaz fiind, crede si produce pâna la un anumit punct
absurdul în jurul lui, fascineaza ochii si în sala simturile persoanelor
impresionabile din apropierea lui. Atunci triumfa superstitiile, iar
actiunea diavolului devine evidenta. Actiunea este evidenta, dar diavolul
nu este ceea ce credem noi. Am putea defini magia ca stiinta
magnetismului universal, dar asta ar însemna sa luam efectul drept
cauza. Cauza, am mai spus-o, este lumina principianta a od-ului, a obului
s i a aùr-ului evreilor. Dar sa revenim la magnetism ale carui mari
secrete nu sunt deocamdata cunoscute si sa-i dezvaluim viitoarele
teoreme.
I
Toate fiintele, traind într-o anume forma, sunt polarizate pentru a aspira
si a respira viata universala .
II
Fortele magnetice în cele trei regnuri sunt facute sa se echilibreze prin
puterea contrariilor.
III
Electricitatea nu este decât caldura speciala pe care o produce circulatia
magnetica .
IV
Medicamentele nu vindeca bolile prin actiunea proprie a substantelor lor,
ci prin proprietatile lor magnetice.
V
Orice planta e placuta unui animal si nesuferita animalului care-i este
împotriva. Orice animal este simpatic unui om si antipatic altuia.
Prezenta unui animal poate schimba caracterul unei boli. Multe fete
batrâne ar înnebuni daca n-ar avea o pisica si ar deveni aproape
rezonabile daca ar reusi sa împace un câine cu o pisica .
VI
Nu exista planta, insecta, nu exista piatra care sa nu ascunda o virtute
magnetica si care sa nu poata sluji o dorinta buna sau rea a vointei
umane.
VII
Omul are puterea naturala de a-si usura semenii prin vointa, prin
cuvânt, prin privire, prin semne. Pentru a exercita aceasta putere,
trebuie s-o cunosti, sa crezi în ea.
VIII
Orice vointa nemanifestata printr-un semn este o vointa trândava. Exista
semne directe si semne indirecte. Semnul direct are mai multa putere
pentru ca e mai rational; dar semnul indirect este întotdeauna un semn
sau o actiune corespondenta ideii si ca atare el poate realiza vointa. Dar
semnul indirect nu se manifesta efectiv decât atunci când semnul direct
este imposibil.
IX
Orice determinare a actiunii este o proiectie magnetica. Orice consimtire
la o actiune este o atragere de magnetism.
Orice act consimtit este un pact. Orice pact este mai întâi o obligatie
libera, devenind apoi fatala.
X
Pentru a actiona asupra celorlalti fara sa te legi pe tine însuti, trebuie sa
te afli în aceasta independenta perfecta care nu apartine decât lui
Dumnezeu. Poate fi omul Dumnezeu? – Da, prin participare.
XI
A exercita o mare putere fara sa fii perfect liber înseamna a te destina
unei mari fatalitati. Iata de ce un vrajitor nu se poate cai si va fi
obligatoriu damnat.
XII
Puterea magului si a vrajitorului sunt la fel; numai ca magul se tine de
trunchi când taie creanga, pe când vrajitorul se tine chiar de creanga pe
care o taie.
XIII
A dispune de fortele exceptionale ale naturii, înseamna a te pune în afara
legii. Prin urmare vei fi supus martiriului daca esti drept, daca nu, unui
legitim supliciu.
XIV
“Regele interzice lui Dumnezeu sa faca minuni pe aceste locuri.”
este o inscriptie paradoxala numai în forma. Politia dintr-un anumit loc
apartine regelui si atât cât regele este rege, Dumnezeu nu poate intra in
conflict cu politia sa. Dumnezeu poate doar sa-i trimita pe o movila de
balegar pe papii sau pe regii cei rai, dar nu poate înfrunta legile
domnitoare. Deci, orice minune care se face împotriva autoritatii
spirituale si legale a papei sau împotriva autoritatii temporale si legale a
regelui, nu vine de la Dumnezeu, ci de la diavol.
În lume, Dumnezeu reprezinta ordinea si autoritatea. Satan este
dezordinea si anarhia. De ce este nu numai permis, ci chiar glorios sa te
opui unui tiran? Tiranul este un anarhist care a uzurpat puterea,vreti
deci sa luptati si sa izbânditi împotriva raului? Fiti personificarea binelui!
Vreti sa învingeti anarhia? Fiti bratul autoritatii! Vreti sa-l înlantuiti pe
Satan? Fiti puterea lui Dumnezeu!
Or, puterea lui Dumnezeu se manifesta în unanimitate prin doua forte:
credinta colectiva si infailibila ratiune.
Exista deci doua tipuri eficiente de exorcism, cel al ratiunii si cel al
credintei. Credinta comanda fantomelor a caror regina este pentru ca e
mama lor si ele se îndeparteaza pentru un timp. Ratiunea sufla doar
peste ele în numele stiintei si acestea dispar pentru totdeauna.

Eliphas Lévi – Marele Arcan sau ocultismul revelat, Cap. III – Înlantuirea diavolului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu