vineri, 18 martie 2011

Mandala Marii Compasiuni

Tom Kenyon
Introducere

In primul rand, cateva concepte de baza ar fi utile, inainte de a merge mai departe.

Mandalele sunt desene ale unor tipare geometrice, care sunt asociate cu forte sau aspecte ale constiintei. Ele sunt mult folosite in meditatia budista si yoghina. O mandala tipica are un centru si patru directii. In functie de tipul mandalei, figura centrala poate fi separata de spatiile exterioare ale mandalei sau poate emana (radia energie), in spatiile exterioare ale mandalei.

In aceasta practica, Mandala se refera la toate fenomenele care apar in univers, in acest moment. Tu te afli in centrul mandalei, care reprezinta viata ta, fiindca tu traiesti experienta lumii, din perspectiva ta personala. Ca urmare, fiecare dintre noi traieste experienta lumii, intr-un mod unic, fiindca centrul fiecaruia dintre noi (perceptia senzoriala si modul personal de a fi) sunt diferite.

Yoghinii tantrici privesc aceste lucruri in moduri oarecum diferite, in functie de traditia pe care o urmeaza, dar, in esenta, ei ar confirma faptul ca modul in care traim experienta lumii este un rezultat al energiilor subtile din sistemul nostru nervos. Cu alte cuvinte, lumea exista, intr-adevar, independent de noi si de experienta noastra mentala/emotionala. Dar modul in care traim experienta lumii este un rezultat al modului personal in care asimilam aceasta experienta, prin simturile noastre.

Conform tantrei budiste, in momentul mortii, aceste energii subtile ale constiintei, numite lung (loon) in limba tibetana, sau elementul subtil vant, se dizolva si, odata cu ele, experienta noastra asupra lumii dispare si ea. Lung nu este acelasi lucru cu respiratia, ci se refera la miscarea energiei vietii, prin canalele energetice din corpul nostru subtil (numite nadisuri). Taoistii i-au dat acestui tip de energie subtila numele de chi, iar yoghinii o numesc prana.

Practica Mandalei Marii Compasiuni se bazeaza pe intelegerea faptului ca, in orice moment dat, nenumarate fiinte sufera. Din perspectiva budhismului tantric, suferinta este un rezultat al atasamentului de experienta senzoriala. Astfel, ori de cate ori cineva resimte experientei unei pierderi, prin intermediul simturilor sale, apare suferinta.

Ca oameni, noi putem trai experienta suferintei, aproape in orice context – pierderea unei relatii, a unor bunuri, a banilor sau sanatatii etc. Lista este nelimitata.

Aceasta practica se bazeaza pe intelegerea faptului ca suferinta este inevitabila. Astfel, practicantii tantra yoga nu cauta sa puna capat suferintei, ci sa transforme radacinile suferintei, in propria lor constiinta (numita minte, in budism).Daca pot ajuta si alte fiinte sa evite suferinta, ei vor face acest lucru. Si, de buna seama, in momentele de suferinta personala, ei vor face tot ceea ce este posibil pentru a o alina. Dar, orice actiuni ar intreprinde pentru ei insisi sau pentru altii, intr-un anumit context, ei stiu ca toate fiintele umane sufera, fiindca se afla in samsara – iluzia existentei relative, in lumea fizica. Atunci, misiunea unui practicant tantra-yoga este de a-si transforma propria negativitate, astfel incat extazul nirvanei sa fie atins in mijlocul samsarei.

Din experienta mea, pot spune ca exista foarte multa confuzie in privinta acestor termeni: nirvana si samsara. Fara niciun dubiu, o parte din aceasta confuzie rezida din conceptele diferitelor curente budiste. Unele traditii se concentreaza asupra abandonarii acestei lumi senzoriale, pentru a trai experienta extazului nirvanei, in momentul mortii. Alte traditii spun ca nimeni nu poate trai experienta extazului nirvanei, in mijlocul vietii, al focarului existential, daca vreti, al samsarei bazate pe simturi. Ei scot in evidenta faptul ca nirvana este traita ori de cate ori cineva se afla in punctul central al constiintei. De fapt, conform multor traditii yoghine si tantrice, punctul central al constiintei sau Sinele transcendent este, prin natura sa, extazul (sau ananda – in sanscrita).

Majoritatea oamenilor trebuie sa moara, pentru a potoli circul senzorial al vietii, pentru ca experienta extazului sau nirvanei sa poata fi traita, macar pentru o clipa. Cu toate acestea, un maestru in yoga tantrica poate trai scanteierea nirvanei, in timpul meditatiilor profunde (Samadhi). Dar experienta temporara a nirvanei, desi are o valoare de referinta pentru practicantii tantra-yoga, nu reprezinta scopul final.

Tantra budista se ocupa de realitatea existentei in samsara. Scopul sau este nimic altceva decat dizolvarea iluziilor samsarei, cat timp te afli in mijlocul ei. Aceasta este o realizare herculeana, iar cei care reusesc sunt numiti Eroi Tantrici, in lumea budista.
Practica

Momentele de suferinta personala de orice fel: mentala, emotionala, spirituala sau psihica, este un timp ideal pentru practicarea Mandalei Marii Compasiuni.

Si spun asta, fiindca aceasta practica elimina intelesul naturii suferintei tale si creeaza valoare spirituala (sau forta pozitiva). In plus, frumusetea acestei practice este ca valoarea e generata in mijlocul propriei suferinte a celui care efectueaza aceasta practica si poate ajuta si la diminuarea suferintei altora.

Ma voi abate putin de la acest subiect si voi aborda ceea ce consider eu a fi interpretarile gresite asupra naturii valorii spirituale in comunitatile spirituale, in general si, in special, in comunitatile budiste.

Adevaratele valori apar atunci cand daruim din inima, in mod spontan, sau cand actionam in mod benefic, fara sa ne gandim sau sa asteptam vreo recompensa. Aceasta este expresia spontana a bodhicitta (mintea budica innascuta), care genereaza valoare. Nu exista un Buda in ceruri, cu un carnetel, in care noteaza cand faci lucruri bune sau rele. De fapt, actiunile pozitive intaresc mintea budica innascuta, iar unul dintre rezultatele inerente este sporirea intelepciunii transcendente (prajna). Cu alte cuvinte, ne apropiem mai mult de o minte Iluminata.

Cand faci ceva bun, pentru a capata niste merite, nu creezi valoare. Acest lucru nu face altceva decat sa perpetueze obsesia de sine si, din experienta mea, nimic nu este mai dezagreabil decat egoul spiritual.

Practica nu necesita o anumita postura, arome, rugaciuni si nici o liniste speciala. Eu am realizat-o chiar in timp ce mergeam la cumparaturi, sau cand conduceam masina. Este ideal sa practicati aceasta meditatie in momente foarte dificile, de suferinta – atunci cand se petrece situatia traumatizanta.

Partea practica are trei parti – concentrarea atentiei, mantra si unificarea vizualizarii cu emanatia.
Concentrarea atentiei

Plasati-va atentia in mijlocul pieptului, in spatele sternului, la jumatatea distantei dintre piept si coloana vertebrala. Acolo se afla chakra inimii, locul din care este generata Marea Compasiune.
Mantra

In aceasta practica, se rosteste mantra lui Buda al Compasiunii Infinite, numit Avalokiteshavara (in sanscrita) sau Chenrazig (in tibetana). Acest Buda are multe forme, una dintre ele avand o mie de brate si o mie de maini, iar in fiecare mana este cate un ochi care observa suferinta fiintelor prinse in samsara.

Este vital sa intelegem ca aceasta imagine a lui Buddha nu e nimic altceva decat propria ta natura spirituala, care nu este separata de tine, ci e mai degraba o fiinta arhetipala, care reprezinta o calitate inerenta a propriei tale fiinte – compasiunea.

Conform cunoasterii tantrice, mantrele poarta in ele energia zeitatilor carora le corespund – zeitati care salasluiesc in campul de vibratie al mantrelor insele. In tantra budista, zeitatile sunt diferite de zeii creatori ai altor religii. Aceste zeitati tantrice sunt manifestari ale puterii, sau aspecte ale constiintei omului. Prin incantarea mantrei, incet sau cu glas tare, se activeaza zeitatea care salasluieste in mantra respectiva. Mantra care se incanteaza in aceasta practica este Om Mani Peme Hum or Om Mani Padme Hum (daca preferati versiunea sanscrita, in locul celei tibetane).

Intelesul acestei mantre este urmatorul:



OM inseamna ”intelepciunea lui Buddha”. Multe dintre mantre incep cu OM.
MANI (sau Mane) inseamna ”nestemata”.
PADME se refera la ”drumul spre iluminare”.
HUM este rezonanta chakrei inimii, Anahata (cand atingem intelepciunea suprema, chakra inimii este deschisa la maximum).
Intr-o varianta aproximativa, sensul mantrei ar fi ”Compasiunea si intelepciunea lui Buda sa se uneasca in mintea mea, in drumul spre Iluminare”.
Si, dupa cum se spune, drumul este mai important decat destinatia.
Viziunea si emanatia/efluviu/flux/curent

Pentru a incepe sa practicati Mandala Marii Compasiuni, mai intai trebuie sa intelegeti ca, indiferent cat de mizerabil va simtiti in momentul respectiv, sunt si alte fiinte care sufera la randul lor. Cu aceasta conceptie clara in minte, iti imaginezi ca te afli in centrul unei mandale care umple intregul spatiu. Nu exista nicio particica din univers, care sa se afle in afara acestei mandale tridimensionale, in al carui centru esti tu. Aceasta este Viziunea.

Apoi, pur si simplu iti fixezi atentia in chakra inimii. Respiri in ritmul tau natural si, ori de cate ori inspiri, repeti incet mantra, astfel incat sa-i simti energia subtila a vibratiei, in inima ta. Cand expiri, trimiti in afara emanatia compasiunii din inima ta, catre toate fiintele care, asemenea tie, sufera si ele in acel moment.

Nu trebuie sa faci nimic altceva, decat sa ai intentia de a transmite efluviul mantrei si sentimentele de compasiune din inima ta, in afara.

In functie de nivelul de sensibilitate fata de aceste simtiri, poti trai aceasta emanatie ca pe o idee sau, de fapt, sa simti vibratia energiei compasiunii ce radiaza din inima ta, catre toate fiintele aflate in suferinta, asemenea tie. Daca poti constientiza lumina spirituala, e posibil sa vezi lumini de diferite culori, care radiaza din inima ta, in beneficiul altor fiinte aflate in suferinta. Daca apar alte perceptii – cum ar fi lumini, sunete sau alte experiente senzoriale neobisnuite – lasa-le sa se manifeste. Nu te concentra asupra lor. Nu faci aceasta meditatie pentru ele. Ele sunt doar un efect secundar al energiilor subtile ale constiintei.

Motivatia acestei practici este elevarea constiintei fata de suferinta personala si consolidarea valorii spirituale, prin emiterea unei energii benefice in lume.

Pentru a practica aceasta meditatie, nu trebuie sa fii intr-o stare de suferinta. O poti face ori de cate ori doresti sa trimiti energii benefice, altor fiinte. Dar, atunci cand suferi, aceasta practica schimba atat calitatea, cat si modul de a-ti intelege suferinta.

Uneori, suferinta noastra poate fi atat de intensa, incat nu avem nici macar puterea de a rosti mantra. In acest caz, pur si simplu trimiti sentimente de compasiune, odata cu fiecare expiratie, in Mandala Universului.

Ce este, de fapt, compasiunea? In esenta sa, inseamna sa fii alaturi de… Asadar, atunci cand simtim compasiune fata de o alta fiinta, noi simtim impreuna cu acea fiinta. Nu este acelasi lucru cu simpatia, care inseamna sa iti para rau pentru cineva. Compasiunea este o recunoastere a faptului ca suferim cu totii, iar atunci cand emanam compasiune catre altcineva, suntem martori si nimic mai mult sau mai putin. Si, cu toate astea, puterea iubirii si a grijii noastre pentru altii, in calitate de martori, ne face ca, in mod misterios, sa contribuim atat la transformarea suferintei lor, cat si la transformarea propriei constiinte.
O scurta rugaciune pentru indepartarea obstacolelor

Celor care doresc sa faca aceasta meditatie, le ofer aceasta rugaciune simpla:

Fie ca toate fiintele de Lumina sa vina in ajutorul meu. Fie ca eu sa gasesc calea catre nestemata care salasluieste in lotusul din inima mea. Si fie ca toate fiintele sa beneficieze de realizarile mele.

Fie ca toate fiintele din (Sambhogaya), taramul Luminii si al Sunetului, sa fie cu mine.

Om Tare Tutare Ture So Ha. - Fie ca toate fiintele sa fie fericite, fie ca toate fiintele sa fie libere.
O scurta clarificare

Scopul acestei practici este de a emana energii benefice catre cei care sufera de blocajele samsarei. Fiecare fiinta simtitoare este un co-creator al propriei sale realitati si vieti si este responsabilitatea fiecaruia in parte, de a-si transforma negativitatea personala

Atunci cand suferim noi insine, Mandala Marii Compasiuni schimba calitatea suferintei noastre; capatam o intelegere mai profunda a modului in care ne cream propria suferinta. Acesta este darul cel mai pretios, pe care ni-l ofera Mandala Marii Compasiuni. Ea genereaza constientizarea aspectelor sau tendintelor din noi, care perpetueaza formele suferintelor noastre. Totodata, prin aceasta practica se emit energii pozitive, catre alte fiinte.

Daca alegi sa practici Mandala, in momente lipsite de suferinta, iti vei imbogatiti valoarea spirituala (daca adopti atitudinea potrivita). Dar niciodata nu trebuie sa preiei negativitatea altora. Aceasta ar fi o practica gresita.

Cu alte cuvinte, in timpul acestei practici, granitele dintre sine si non-sine raman intacte, la nivelul lumii fizice.
~~~~~~~~~~~~~~~~~

Dupa cum am mentionat, poti practica Mandala Marii Compasiuni, in momente in care nu ai nicio suferinta. Cand practici doar pentru a emana energii pozitive in cosmos, poate ca doresti sa rostesti forma personala a scurtei rugaciuni de indepartare a obstacolelor. Iata forma personala, conform traditiei tantrice Mahayana:

Fie ca toate fiintele de Lumina sa vina in ajutorul meu. Fie ca eu sa-mi gasesc calea catre nestemata care salasluieste in lotusul din inima mea.

Fie ca toate fiintele sa beneficieze de realizarile mele.

Fie ca toate fiintele din (Sambhogaya), Taramurile Pure al Luminii si Sunetului, sa fie cu mine.

Om Tare Tutare Ture So Ha. - Fie ca toate fiintele sa fie fericite, fie ca toate fiintele sa fie libere.

As vrea sa subliniez faptul ca Mandala Marii Compasiuni este menita a fi practicata in valtoarea iluziei samsarice. In asemenea cazuri, nu e necesar sa rostesti rugaciunea. Intr-adevar, in momentele de suferinta extrema, asemenea actiuni pot fi greu de facut. Este suficient sa te imaginezi in mijlocul Mandalei si sa lasi de o parte rigorile formale. Ma adresez in special celor care se ataseaza de formele si dogmele meditatiei perfecte.

sursa Editura For You

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu